Concluzii în urma Summitului NATO de la Bruxelles

01.10.2018

Documentele publice rezultate în urma reuniunii la nivel înalt - Declaraţia finală a Summitului şi Declaraţia privind securitatea transatlantică -, precum şi deciziile care au fost adoptate de liderii Aliaţi, conturează consistent valoarea de reper important al Summitului din acest an pentru procesul de adaptare a Alianţei la realităţile mediului actual de securitate.

România şi-a consolidat, şi cu acest prilej, profilul de stat aliat care contribuie eficient la asigurarea securităţii în regiune, dar şi dincolo de aceasta. Rezultatele Summitului au reconfirmat că ţara noastră şi-a atins obiectivele strategice fixate.

Deciziile adoptate la Summit sunt relevante şi cu impact pentru ţara noastră, acestea reflectând obiectivele susţinute de România în pregătirea reuniunii la nivel înalt.
Direcţiile strategice de acţiune adoptate vizează ca NATO să aibă o postură de descurajare şi apărare solidă şi credibilă, să fie în măsură să gestioneze eficient apărarea spaţiului euroatlantic, printr-o abordare omnidirecţională. De asemenea, aceste decizii au în vedere întărirea capacităţii de reacţie a forţelor aliate şi un nivel superior de libertate de mişcare al acestora, astfel încât NATO să fie în măsură să răspundă eficient oricărei potenţiale situaţii sau acţiuni ostile din exteriorul Alianţei.

Aceste decizii, care corespund întocmai intereselor României, vor conduce inclusiv la întărirea Flancului Estic al NATO.
Este de salutat menţionarea, în textul Declaraţiei Finale, a faptului că se va lucra în continuare pentru dezvoltarea capacităţii Brigăzii Multinaţionale pe care România o găzduieşte pe teritoriul său, pentru a contribui la întărirea posturii de apărare şi descurajare a NATO. Este recunoscută, de asemenea, contribuţia măsurilor luate în domeniul maritim şi aerian la Marea Neagră, fiind consemnată creşterea substanţială a prezenţei şi activităţii maritime a NATO în Marea Neagră. În acelaşi timp, decizia luată la Summit de consolidare a posturii maritime aliate va avea efecte pozitive şi asupra situaţiei de securitate din Marea Neagră.

Totodată, a fost aprobată noua Structură de comandă şi control a NATO - mai flexibilă, adaptată realităţilor strategice. În forma sa revizuită, ea va putea să acopere mai bine nevoile specifice regionale şi cele de ansamblu pentru o mai bună conducere a apărării întregului spaţiu euroatlantic. Documentele Summitului menţionează, în acest context, oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forţe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate, ceea ce permite ulterior acestei reuniuni demersuri aliate în acest scop.

Aliaţii s-au angajat să facă mai mult pentru a fi mai eficienţi în acţiunile militare şi au decis măsuri pentru creşterea capacităţii de reacţie a Alianţei, prin lansarea NATO Readiness Initiative, respectiv pentru creşterea mobilităţii militare aliate în Europa, ambele obiective susţinute activ şi de ţara noastră.
Summitul NATO a prilejuit dezbateri aprofundate pe tema partajării echitabile a responsabilităţilor, fiind dedicată acestui subiect o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic, în cadrul căreia aliaţii şi-au expus punctele de vedere specifice în materie. În condiţiile în care nu toţi aliaţii au în prezent la nivel naţional asumat calendarul atingerii pragului de 2% pentru cheltuieli de apărare până în anul 2024, aşa cum a fost decis la Summitul din Țara Galilor, reuniunea a concluzionat că există acceptul tuturor aliaţilor privind necesitatea accelerării creşterii bugetelor militare, astfel încât în anul 2024 toţi aliaţii să atingă acest nivel.

Summitul a decis, totodată, măsuri, susţinute şi de ţara noastră, în direcţia contracarării mai eficiente a ameninţărilor de tip hibrid, în special cele în domeniul cibernetic, care au crescut în intensitate. Astfel, a fost decisă crearea de echipe de sprijin pentru contracararea acţiunilor hibride, care să acorde asistenţă la cerere aliaţilor în răspunsul faţă de activităţile ostile de acest tip.

Este important de amintit faptul că participarea României la sistemul de apărare anti-rachetă al NATO este recunoscută ca atare, ţara noastră fiind menţionată în Declaraţia Finală a Summitului ca unul dintre aliaţii care oferă contribuţii naţionale voluntare în sprijinul acestui sistem.

O atenţie deosebită a fost acordată şi aspectelor legate de proiectarea stabilităţii, un concept care vizează îmbunătăţirea securităţii în spaţiul din vecinătatea arealului euroatlantic, prin acţiuni şi sprijin acordat partenerilor NATO din zone problematice din punct de vedere securitar. În acest context, este de salutat faptul că documentele Summitului menţionează de mai multe ori Republica Moldova şi sprijinul aliat faţă de modernizarea sectorului apărării şi reformele democratice din această ţară, dar şi pentru integritatea teritorială şi suveranitatea sa. Mai mult, pentru prima oară, într-o declaraţie finală a unui Summit aliat, este inclus apelul la retragerea trupelor ruse din Transnistria. În ceea ce priveşte Ucraina, este de menţionat faptul că, între altele, Declaraţia Finală solicită acestei ţări să implementeze deplin recomandările şi concluziile Comisiei de la Veneţia privind Legea educaţiei, aspect susţinut şi de România.
NATO a decis lansarea unei misiuni de instruire şi consolidare a capacităţii de apărare în Irak, în continuarea activităţilor pe care Alianţa deja le desfăşoară în această ţară, cu participarea inclusiv a României.

Totodată, Aliaţii au decis ca NATO să rămână angajat în Afganistan, prin extinderea contribuţiilor financiare în intervalul 2020-2024 şi acoperirea deficitelor de personal ale Misiunii Resolute Support. Contribuţia ţării noastre la aceste eforturi aliate în Afganistan beneficiază de cea mai înaltă apreciere în cadrul NATO.
Summitul a cuprins un moment istoric pentru politica aliată a ,,uşilor deschise”, Aliaţii lansând Macedoniei de Nord invitaţia de aderare la NATO. În plus, aliaţii au reconfirmat sprijinul pentru deciziile Summitului din 2008 de la Bucureşti privind aspiraţiile Georgiei şi Ucrainei de aderare la NATO.

Cu prilejul reuniunii de la Bruxelles, au fost trecute în revistă şi progresele înregistrate în cooperarea NATO – UE. Noua Declaraţie comună adoptată de conducerea NATO şi UE dovedeşte angajamentul ferm pentru consolidarea acestui parteneriat.
 
Surse: nato.int, presidency.ro, mapn.ro