Conferinţa ştiinţifică internaţională

“SECURITATEA ŞI APĂRAREA ÎNTRE ISTORIE, TEORIE ŞI POLITICI PUBLICE”

Gândirea militară românească
Bucureşti, Cercul Militar Naţional, 6-7 noiembrie 2019

SECŢIUNI
 
TEORIE ŞI ARTĂ MILITARĂ
Fenomenul militar contemporan: provocări şi tendinţe
În cadrul acestei secţiuni, se urmăreşte scoaterea în evidenţă a interacţiunii complexe dintre teorie şi practică în domeniul militar, prin raportare la principalele concepte şi tehnologii care au condus la evoluţia strategiei militare de-a lungul timpului.
INFORMAŢII ŞI SECURITATE
Inovaţia, principalul vector al schimbării în domeniul securităţii şi apărării
Relaţia dintre informaţii şi conceptul de securitate (naţională şi internaţională) are ca scop explicarea şi promovarea politicilor comune de apărare, rezultate ca urmare a deciziilor adoptate atât la sumiturile NATO din ultimul deceniu, cât şi la nivelul Uniunii Europene. O nouă cursă a înarmărilor, ameninţările asimetrice, securitatea cibernetică sau impactul inteligenţei artificiale asupra securităţii sunt doar câteva din aspectele care au condus la revizuirea priorităţilor actorilor de pe scena internaţională, în domeniul securităţii şi apărării.
MANAGEMENTUL RESURSELOR PENTRU APĂRARE
Smart Defence: de la iniţiativă la concept operaţional
Ritmul schimbărilor, respectiv al transformărilor pe care le implică noua revoluţie în afacerile militare s-a accelerat în ultimii câţiva ani, în special după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Deşi esenţa războiului nu s-a schimbat, formele şi procedeele acţiunii militare, inclusiv cele ale luptei armate, au evoluat, în funcţie de caracteristicile mediului strategic de securitate, de forţe, mijloace, sisteme de arme, politici şi strategii
ISTORIE MILITARĂ
Evoluţia gândirii militare româneşti în ultimii 160 de ani
În planul gândirii strategice, în zilele noastre lucrurile sunt incerte. Mai degrabă un set de întrebări pot deveni lămuritoare pentru aşezarea temeinică în cunoaştere. Mai există o şcoală dominantă de gândire militară la nivel mondial? Noua paradigmă a gândirii strategice şi militare e, de fapt, o întoarcere la vechea paradigmă? Încă mai există motive să credem în războiul de tip clausewitzian, în care principiile generalului prusac să îşi dovedească eficienţa? Aceste întrebări continuă să rămână fără răspunsuri într-o lume în care rolul statului continuă să fie important.
     
Top