Concluzii în urma Summitului NATO de la Bruxelles


În perioada 11-12 iulie a.c. s-a desfășurat, la Bruxelles, Summitul Alianței Nord-Atlantice.
Întrunirea liderilor statelor membre NATO a marcat consolidarea deciziilor strategice adoptate de șefii de stat și de guvern la Summiturile precedente de la Varșovia în anul 2016 și, respectiv, din Țara Galilor în anul 2014.
Documentele publice rezultate în urma reuniunii la nivel înalt - Declarația finală a Summitului și Declarația privind securitatea transatlantică -, precum și deciziile care au fost adoptate de liderii Aliați, conturează consistent valoarea de reper important al Summitului din acest an pentru procesul de adaptare a Alianței la realitățile mediului actual de securitate.

România și-a consolidat, și cu acest prilej, profilul de stat aliat care contribuie eficient la asigurarea securității în regiune, dar și dincolo de aceasta. Rezultatele Summitului au reconfirmat că țara noastră și-a atins obiectivele strategice fixate.

Deciziile adoptate la Summit sunt relevante și cu impact pentru țara noastră, acestea reflectând obiectivele susținute de România în pregătirea reuniunii la nivel înalt.
Direcțiile strategice de acțiune adoptate vizează ca NATO să aibă o postură de descurajare și apărare solidă și credibilă, să fie în măsură să gestioneze eficient apărarea spațiului euroatlantic, printr-o abordare omnidirecțională. De asemenea, aceste decizii au în vedere întărirea capacității de reacție a forțelor aliate și un nivel superior de libertate de mișcare al acestora, astfel încât NATO să fie în măsură să răspundă eficient oricărei potențiale situații sau acțiuni ostile din exteriorul Alianței.

Aceste decizii, care corespund întocmai intereselor României, vor conduce inclusiv la întărirea Flancului Estic al NATO.
Este de salutat menționarea, în textul Declarației Finale, a faptului că se va lucra în continuare pentru dezvoltarea capacității Brigăzii Multinaționale pe care România o găzduiește pe teritoriul său, pentru a contribui la întărirea posturii de apărare și descurajare a NATO. Este recunoscută, de asemenea, contribuția măsurilor luate în domeniul maritim și aerian la Marea Neagră, fiind consemnată creșterea substanțială a prezenței și activității maritime a NATO în Marea Neagră. În același timp, decizia luată la Summit de consolidare a posturii maritime aliate va avea efecte pozitive și asupra situației de securitate din Marea Neagră.

Totodată, a fost aprobată noua Structură de comandă și control a NATO - mai flexibilă, adaptată realităților strategice. În forma sa revizuită, ea va putea să acopere mai bine nevoile specifice regionale și cele de ansamblu pentru o mai bună conducere a apărării întregului spațiu euroatlantic. Documentele Summitului menționează, în acest context, oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate, ceea ce permite ulterior acestei reuniuni demersuri aliate în acest scop.

Aliații s-au angajat să facă mai mult pentru a fi mai eficienți în acțiunile militare și au decis măsuri pentru creșterea capacității de reacție a Alianței, prin lansarea NATO Readiness Initiative, respectiv pentru creșterea mobilității militare aliate în Europa, ambele obiective susținute activ și de țara noastră.
Summitul NATO a prilejuit dezbateri aprofundate pe tema partajării echitabile a responsabilităților, fiind dedicată acestui subiect o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic, în cadrul căreia aliații și-au expus punctele de vedere specifice în materie. În condițiile în care nu toți aliații au în prezent la nivel național asumat calendarul atingerii pragului de 2% pentru cheltuieli de apărare până în anul 2024, așa cum a fost decis la Summitul din Țara Galilor, reuniunea a concluzionat că există acceptul tuturor aliaților privind necesitatea accelerării creșterii bugetelor militare, astfel încât în anul 2024 toți aliații să atingă acest nivel.

Summitul a decis, totodată, măsuri, susținute și de țara noastră, în direcția contracarării mai eficiente a amenințărilor de tip hibrid, în special cele în domeniul cibernetic, care au crescut în intensitate. Astfel, a fost decisă crearea de echipe de sprijin pentru contracararea acțiunilor hibride, care să acorde asistență la cerere aliaților în răspunsul față de activitățile ostile de acest tip.

Este important de amintit faptul că participarea României la sistemul de apărare anti-rachetă al NATO este recunoscută ca atare, țara noastră fiind menționată în Declarația Finală a Summitului ca unul dintre aliații care oferă contribuții naționale voluntare în sprijinul acestui sistem.

O atenție deosebită a fost acordată și aspectelor legate de proiectarea stabilității, un concept care vizează îmbunătățirea securității în spațiul din vecinătatea arealului euroatlantic, prin acțiuni și sprijin acordat partenerilor NATO din zone problematice din punct de vedere securitar. În acest context, este de salutat faptul că documentele Summitului menționează de mai multe ori Republica Moldova și sprijinul aliat față de modernizarea sectorului apărării și reformele democratice din această țară, dar și pentru integritatea teritorială și suveranitatea sa. Mai mult, pentru prima oară, într-o declarație finală a unui Summit aliat, este inclus apelul la retragerea trupelor ruse din Transnistria. În ceea ce privește Ucraina, este de menționat faptul că, între altele, Declarația Finală solicită acestei țări să implementeze deplin recomandările și concluziile Comisiei de la Veneția privind Legea educației, aspect susținut și de România.
NATO a decis lansarea unei misiuni de instruire și consolidare a capacității de apărare în Irak, în continuarea activităților pe care Alianța deja le desfășoară în această țară, cu participarea inclusiv a României.

Totodată, Aliații au decis ca NATO să rămână angajat în Afganistan, prin extinderea contribuțiilor financiare în intervalul 2020-2024 și acoperirea deficitelor de personal ale Misiunii Resolute Support. Contribuția țării noastre la aceste eforturi aliate în Afganistan beneficiază de cea mai înaltă apreciere în cadrul NATO.
Summitul a cuprins un moment istoric pentru politica aliată a ,,ușilor deschise”, Aliații lansând Macedoniei de Nord invitația de aderare la NATO. În plus, aliații au reconfirmat sprijinul pentru deciziile Summitului din 2008 de la București privind aspirațiile Georgiei și Ucrainei de aderare la NATO.

Cu prilejul reuniunii de la Bruxelles, au fost trecute în revistă și progresele înregistrate în cooperarea NATO – UE. Noua Declarație comună adoptată de conducerea NATO și UE dovedește angajamentul ferm pentru consolidarea acestui parteneriat.
 
Surse: nato.int, presidency.ro, mapn.ro
 

Următorul Summit al NATO



Următorul summit al Alianței Nord-Atlantice
va avea în zilele de 11 și 12 iulie 2018, la noul cartier general al NATO din Bruxelles, Belgia.
 

Black Sea and Balkans Security Forum

Black Sea and Balkans Security Forum

14-16 iunie 2018

Cea de-a doua ediție a conferinței internaționale ”Black Sea and Balkans Security Forum” s-a desfășurat la Constanța între 14-16 iune și a fost organizată de New Strategy Center, în parteneriat cu Universitatea ”Ovidius” din Constanța. De asemenea, evenimentul a beneficiat și de suportul NATO, prin Divizia de Diplomație Publică.
Pe parcursul celor trei zile ale conferinței, aproape 80 de speakeri și moderatori au dezbătut principalele provocări la adresa securității din regiunea Mării Negre și a Balcanilor: amenințările hibride și cyber, militarizarea Mării Negre, securitate energetică și societală, precum și provocările economice și financiare.
Ministrul de Externe al României, E.S. Teodor Meleșcanu, Ministrul Apărării Naționale al României, E.S. Mihai Fifor, Vice Premierul pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova, E.S. Iurie Leancă, Ministrul Energiei din România, E.S. Anton Anton, înalți oficiali din Polonia, Georgia și Ucraina, precum și Guvernatorul Băncii Naționale a României, E.S. Mugur Isărescu au luat parte la eveniment.
De asemenea, înalți oficiali militari au fost prezenți la Constanța: șefii apărării din România, generalul Nicolae Ciucă și din Italia, generalul Claudio Graziano, fostul șef al trupelor NATO, generalul (ret.) Philip M. Breedlove, general-locotenent Jan Broeks, șeful Staff-ului Militar Internațional al NATO, general-locotenent Luciano Portolano, șeful Staff-ului Aliat al Comandamentului de la Napoli și șeful Unității de Comandă UE, precum și Contraamiralul Jean-Frederic Plobner, adjunctul comandantului Zonei Maritime Mediteraneene a Franței.

https://newstrategycenter.ro/black-sea-and-balkans-security-forum-2018-ziua-3/


 

 

 


Noutati
  • Lansare de carte

    În data de 7 noiembrie 2019, în cea de-a doua zi a Conferinței științifice internaționale „Securitatea și apărarea între istorie, teorie și politici publice”, în Sala de Marmură a Cercului Militar Național, a avut loc lansarea cărții Gândirea militară românească sub amprenta clausewitziană,de col. prof. univ. dr. Adrian LESENCIUC.
    citeste...
  • Conferința științifică internațională Securitatea și apărarea între istorie, teorie și politici publice

    Statul Major al Apărării a organizat, în perioada 6-7 noiembrie 2019, conferința Securitatea și apărarea între istorie, teorie și politici publice, în contextul aniversării a 160 de ani de la înființarea Statului Major al Apărării și a 155 de ani de la înființarea revistei Gândirea militară românească.
    citeste...
Mai multe ştiri  
Link-uri utile
Top