2.png2.png GÂNDIREA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ


 

SECȚIUNI


TEORIE ȘI ARTĂ MILITARĂ

 
          În cadrul acestei secțiuni, se urmărește scoaterea în evidență a interacțiunii complexe dintre teorie și practică în domeniul militar, prin raportare la principalele concepte și tehnologii care au condus la evoluția strategiei militare de-a lungul timpului. Accentul se va pune pe revoluția tehnologică din prezent și pe adaptarea acțiunilor militare în contextul apariției și dezvoltării pandemiei COVID-19, precum și în contextul conflictului din Ucraina.
 
          Tematică:
 
• Lecții învățate din punct de vedere tactic în urma conflictului din Ucraina;
•  Interoperabilitatea militară;
•  Război electronic;
•  Descurajarea și apărarea pe flancul estic al NATO - rolul forțelor armate - perspective și soluții;
•  Psihologie militară aplicată
• Influența operațiunilor întrunite și multi-domeniu în implementarea conceptelor strategice;
• Perspectiva războiului și a luptei armate în condițiile mediului de securitate al secolului XXI;
• Abordări inovatoare în leadershipul militar la nivel strategic și operativ, factor decisiv pentru succesul acțiunilor militare;
• Impactul tehnologiilor emergente și disruptive asupra acțiunilor militare viitoare;
• Fundamentele strategiei militare în cazul puterilor mici și mijlocii.

INFORMAȚII ȘI SECURITATE

          Relația dintre informații și conceptul de securitate (națională și internațională) are ca scop explicarea și promovarea politicilor comune de apărare, rezultate ca urmare a deciziilor adoptate atât la summiturile NATO din ultimul deceniu, cât și la nivelul Uniunii Europene. O nouă cursă a înarmărilor, amenințările asimetrice, securitatea cibernetică sau impactul inteligenței artificiale asupra securității sunt doar câteva dintre aspectele care au condus la revizuirea priorităților actorilor de pe scena internațională, în domeniul securității și apărării. Conflictul din Ucraina este ultima provocare la adresa mediului de securitate, iar amploarea crizei va avea, fără îndoială, efecte semnificative din punctul de vedere al paradigmei de securitate la nivel global. Cum vor gestiona marii actori efectele acestei crize este o întrebare care își așteaptă răspunsul. O dezbatere în acest sens poate aduce clarificări, dar poate propune spre analiză și alte aspecte mai puțin vizibile sau mai greu de anticipat.
          De asemenea, în contextul elaborării unui nou concept strategic al NATO și prin raportare la Strategia de Securitate Națională a României și a Cartei Albe a Apărării, o dezbatere a principalelor aspecte promovate în cadrul documentelor menționate va conduce la o mai bună înțelegere a riscurilor de securitate la care este expusă țara noastră.
 
          Tematică:

• Lecții învățate din punct de vedere strategic în urma conflictului din Ucraina;
• Conceptul de descurajare și apărare a zonei euroatlantice;
• Politica de securitate și apărare comună a UE;

• Reziliența și securitatea tehnologică în Regiunea extinsă a Mării Negre;
• Intelligence acționabil în dinamica provocărilor geopolitice transformaționale de la Marea Neagră;
• Aplicații ale tehnologiilor emergente și disruptive pentru planificarea operațiilor militare în spațiul cibernetic;
• Politica de securitate națională ca domeniu al politicilor publice;
• Gestionarea conflictelor și managementul crizelor. Gestionarea reactivă a conflictelor din Europa de Est în perioada 1990-2020;
• Politica de descurajare în secolul al XXI-lea: de la teorie la practică;
• Influența operațiilor din spațiul cibernetic. Superioritatea în spațiul electromagnetic;
• Strategia militară în cadrul Strategiei naționale de apărare a țării pentru perioada 2020-2024;
• Mediul internațional de securitate și evoluții pe termen mediu. Evoluția mediului de securitate în regiunea Mării Negre;
• O posibilă strategie a NATO: de la dimensiunea atlantică la dimensiunea globală. Rolul Uniunii Europene.

        


MANAGEMENTUL RESURSELOR PENTRU APĂRARE

          Ritmul schimbărilor, respectiv al transformărilor pe care le implică noua revoluție în afacerile militare s-a accelerat în ultimii câțiva ani, în special după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Deși esența războiului nu s-a schimbat, formele și procedeele acțiunii militare, inclusiv cele ale luptei armate, au evoluat, în funcție de caracteristicile mediului strategic de securitate, de forțe, mijloace, sisteme de arme, politici și strategii. Efectele Pandemiei COVID-19 și ale conflictului din Ucraina și-au pus amprenta pe desfășurarea acțiunilor militare, având implicații profunde la nivelul gestionării resurselor, al adaptării educației și la organizarea acțiunilor militare.
 
           Tematică:
• Domeniul economic și impactul său în evoluția globală a puterii și strategiei de apărare;
• Dezvoltarea capabilităților de apărare și managementul resurselor de apărare în actualul mediu de securitate;
• Rolul industriei de apărare în ecuația asigurării securității;
• Educația militară: de la cultură organizațională la leadership strategic;
• Mobilitatea militară;
• Bunuri publice și politici publice în domeniul securității;
• Managementul activității de cercetare-dezvoltare și inovare;
• Relația economie-strategie militară;
• Sprijinirea autorităților publice în gestionarea situațiilor de urgență.
ISTORIE MILITARĂ

Tematică:
• Evoluția Strategiei militare a României în secolul XX;
• Istoricul conflictelor din Regiunea Mării Negre - influența asupra securității regionale și globale;
• Evoluția conceptelor strategice ale Alianței Nord-Atlantice și influența acestora asupra strategiilor militare naționale.