2.png2.png GÂNDIREA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ

 
 
                          

 
  •          
    •           În cadrul acestei secțiuni, se urmărește scoaterea în evidență a interacțiunii complexe dintre teorie și practică în domeniul militar, prin raportare la principalele concepte și tehnologii care au condus la evoluția strategiei militare de-a lungul timpului. Accentul se va pune pe revoluția tehnologică din prezent și pe adaptarea acțiunilor militare în contextul apariției și dezvoltării pandemiei COVID-19.
       
  •           Tematică:
  •  
    • • Strategia militară a României - fundamente din perspectiva noii posturi aliate în regiune;
    • •  Descurajarea și apărarea pe flancul estic al NATO - rolul forțelor armate - perspective și soluții;
    • • Influența operațiunilor întrunite, multi-domeniu în implementarea conceptelor strategice;
    • • Perspectiva războiului și a luptei armate în condițiile mediului de securitate al secolului XXI;
    • • Istoricul conceptelor strategice în NATO - perspectiva NATO 2030;
    • • Abordări inovatoare în leadershipul militar la nivel strategic și operativ, factor decisiv pentru succesul acțiunilor militare;
    • • Impactul tehnologiilor emergente și disruptive asupra acțiunilor militare viitoare;
    • • Fundamentele strategiei militare în cazul puterilor mici și mijlocii.
 
         
          Relația dintre informații și conceptul de securitate (națională și internațională) are ca scop explicarea și promovarea politicilor comune de apărare, rezultate ca urmare a deciziilor adoptate atât la summiturile NATO din ultimul deceniu, cât și la nivelul Uniunii Europene. O nouă cursă a înarmărilor, amenințările asimetrice, securitatea cibernetică sau impactul inteligenței artificiale asupra securității sunt doar câteva dintre aspectele care au condus la revizuirea priorităților actorilor de pe scena internațională, în domeniul securității și apărării. Pandemia COVID-19 este ultima provocare la adresa omenirii, iar amploarea crizei va avea, fără îndoială, efecte semnificative din punctul de vedere al securității la nivel global. Cum vor gestiona marii actori efectele acestei crize este o întrebare care își așteaptă răspunsul. O dezbatere în acest sens poate aduce clarificări, dar poate propune spre analiză și alte aspecte mai puțin vizibile sau mai greu de anticipat.

          Tematică:
 
  • • Postura de descurajare a NATO în regiunea Mării Negre (panel coordonat de New Strategy Center);
  • • Modificări structurale în politica de securitate națională (panel coordonat de Institutul Diplomatic Român);
  • • Reziliența și securitatea tehnologică în Regiunea extinsă a Mării Negre (panel coordonat de CPC-EW - Centrul pentru prevenirea conflictelor & Early Warning);
  • • Intelligence acționabil în dinamica provocărilor geopolitice transformaționale de la Marea Neagră (DGIA - Centrul de instruire pentru informații în domeniul apărării);
  • • Aplicații ale tehnologiilor emergente și disruptive pentru planificarea operațiilor militare în spațiul cibernetic (panel dezbatere coordonat de DCTI);
  • • Politica de securitate națională ca domeniu al politicilor publice;
  • • Gestionarea conflictelor și managementul crizelor. Gestionarea reactivă a conflictelor din Europa de Est în perioada 1990-2020;
  • • Politica de descurajare în secolul al XXI-lea: de la teorie la practică;
  • • Influența operațiilor din spațiul cibernetic. Superioritatea în spațiul electromagnetic;
  • • Strategia militară în cadrul Strategiei naționale de securitate a României 2020-2025;
  • • Mediul internațional de securitate și evoluții pe termen mediu. Evoluția mediului de securitate în regiunea Mării Negre;
  • • O posibilă strategie a NATO: de la dimensiunea atlantică la dimensiunea globală. Rolul Uniunii Europene.

          Ritmul schimbărilor, respectiv al transformărilor pe care le implică noua revoluție în afacerile militare s-a accelerat în ultimii câțiva ani, în special după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Deși esența războiului nu s-a schimbat, formele și procedeele acțiunii militare, inclusiv cele ale luptei armate, au evoluat, în funcție de caracteristicile mediului strategic de securitate, de forțe, mijloace, sisteme de arme, politici și strategii. Efectele Pandemiei COVID-19 și-au pus amprenta pe desfășurarea acțiunilor militare, având implicații profunde la nivelul gestionării resurselor, al adaptării educației și la organizarea acțiunilor militare.

           Tematică:
  • • Educația militară: de la cultură organizațională la leadership strategic;
  • • Mobilitatea militară;
  • • Bunuri publice și politici publice în domeniul securității;
  • • Managementul activității de cercetare-dezvoltare și inovare;
  • • Relația economie-strategie militară;
  • • Sprijinirea autorităților publice în gestionarea situațiilor de urgență.
 
România și conflictele militare la Marea Neagră în sec. XIX-XX
 
             Prin învecinarea cu Orientul Mijlociu, Caucazul, Marea Mediterană și Europa de Sud Est, Regiunea extinsă a Mării Negre se face remarcată prin poziționarea sa strategică, întretăind principalele drumuri comerciale din Antichitate. Ulterior, în contemporaneitate, principalele axe geopolitice s-au intersectat în Regiunea extinsă a Mării Negre, devenind astfel linie de demarcație, frontieră naturală între trei continente.
            Caracteristicile Mării Negre au condus în decursul istoriei la o luptă aproape permanentă pentru supremație. Controlul total al bazinului Mării Negre de către imperiile Roman, Bizantin și Otoman sunt dovezi scrise ale istoriei. Frontierele, ca fenomene sociale și politice în cadrul cărora s-au format și dezvoltat statele Regiunii Extinse a Mării Negre, reprezintă zone de dispute sau zone de contact și promovare a principiului bunei vecinătăți. Frontierele reprezintă simbolul statalității și nu vor dispărea niciodată din existența națiunilor.
            În zona Mării Negre au fost înregistrate, de-a lungul timpului, evoluții geopolitice complexe, centrate pe focarele de conflict legate de reconstrucția națiunilor din regiune, ori de disputele entice și teritoriale. Având motive suficient de multe, de la cele naționaliste la cele legate de frontiere, teritorii autonome sau separatiste, tensiunile din arealul pontic au fost caracterizate de potențialul foarte ridicat de răspândire în zonele din apropiere.
           Mult timp frontierele au despărțit mentalități, au separat popoare și au reprezentat adevărate redute pentru puterile expansioniste, care odată cucerite lăsau cale liberă pentru exploatarea bogățiilor necuvenite. Majoritatea războaielor ce au avut loc de-a lungul istoriei Regiunii extinse a Mării Negre s-au purtat pentru cucerirea teritoriilor și, în consecință, pentru exploatarea bunurilor aflate în soluri, subsoluri, dar și în spațiile maritime și aeriene.
           Despre rolul, interesele și implicarea României în conflictele militare de la Marea Neagră din sec. XIX-XX vom afla mai multe în dezbaterea programată în contextual desfășurării Conferinței Gândirea Militară Românească, 2021.

Tematică:
• Marea Neagră în viziunea lui Gheorghe Brătianu;
• Marea Neagră în Primul Război Mondial și în perioada interbelică;
• Al Doilea Război Mondial și impactul său asupra ecuației de putere la Marea Neagră
 


 

     .